Etapa a doua din Europa League a adus-o pe Steaua faţă în faţă cu AEK Larnaca, o echipă cipriotă cu management olandez. Începutul ne-a aparţinut, dar am ratat, ca apoi meciul să se niveleze. Ciprioţii au prins curaj şi erau să dea lovitura pe finalul primului mitan. După pauză am cedat şi mai mult iniţiativa, aşa că am primit gol, la prima fază de atac a lor. Mrdakovic, un atacant masiv, de careu, exact ce lipseşte Stelei, nu a ratat în careu, lucru pe care nu-l putem spune despre elevii lui Ronny Levy. Era minutul 60 şi lucrurile nu arătau bine pentru roş-albaştri, dar recuperarea lui Bourceanu şi cursa lui Mihai Costea au adus egalarea, după doar 5 minute, oarecum nesperat, după cursul jocului. Până la final Brandan a fost eliminat, pentru două faulturi de cartonaş galben, aşa că mai mult ne-am apărat. Ciprioţii au trecut pe lângă reuşita victoriei şi putem spune că suntem mulţumiţi cu acest egal, în ciuda declaraţiilor războinice dinaintea partidei. Steaua nu are limpezime în joc, încearcă, atacă, dar deseori este surprinsă cu pream ulţi jucători în faţă. Aşa s-a întâmplat la faza golului primit, dar şi la alte ocazii ale trupei antrenate de Tom Caanen.
Tot ieri Rapidul a întâlnit, pe Naţional Arena, un PSV într-o vizibilă scădere faţă de anii antteriori, dar, totuşi, încă cu nişte jucători de valoare, care pot ajunge viitoare staruri. Trupa lui Răzvan Lucescu pornea cu şanse bune să scoată minim un egal şi nu şi.a dezamăgit fanii, cel puţin în prima repriză. Au început bine, cu multe mingi recuperate, cu o apărare care a stat sus şi cu un joc deschis. Chiar am reuşit să deschidem scorul, prin Dan Alexa, după un corner şi o deviere a lui Pancu, care a ajuns la ex-timişorean. Apoi ne-am retras, dar nu cu toată echipa, ci mai degrabă am cedat iniţiativa şi am aşteptat eventuale contraatacuri, ca dovadă că Pancu, Deac şi Roman au rămas destul de sus. Lipsa de experienţă, totuşi, a dus la egalarea lui Bouma. Fundaşul a marcat cu capul, după o fază fixă, într-una din ultimele faze ale primei reprize. A urmat o a doua parte condusă de olandezi, dar care au dat impresia că nu-şi vor asuma niciun risc şi că egalul le este bun. Nu a fost aşa, pentru că Toivonen a marcat, în chiar ultimele minute ale meciului, iar şirul fără înfrângere a Rapidului, pe teren prorpiu, în Europa, se năruia. Tipic românesc, sau nu?, a urmat şi golul de 3-1, datorită căderii psihice a giuleştenilor. Una peste altă, însă, au făcut un meci bun, dar plusul de valoare şi clarviziune al olandezilor le-a adus o victorie in extremis.
Dacă etapa trecută Vaslui a scos un egal uimitor pe terenul lui Lazio, acum dorea victoria. Era gazdă contra celui mai facil adversar al grupei, FC Zurich. Un start bun, dar tipic echipei lui Hizo, cu un joc frumos, de pase, dar fără a reuşi vreun gol. De cealaltă parte, o echipă extrem de tânără, dar decisă să nu piardă, a deschis scorul. La pauză era 0-1, dar Vasluiul nu a cedat şi a obţinut penalty plus eliminare, transformat de Wesley. Meciul lua o altă turnură pentru că moldovenii aveau un om în plus şi 30 de minute să ia toate cele trei puncte. Aceştia s-au aruncat în atac, iar Mike Temwanjera a reuşit să marcheze, dar, şi aici, lipsa de experienţă şi, poate, neşansa au dus la egalare, iar scenariul de pe Olimpico s-a repetat întocmai. Cu toate că am scăpat printre degete o victorie care, la un moment dat părea departe, dar apoi s-a apropiat brusc, Vasluiului trebuie să-i dăm credit. Cu un joc entuziasmant, de calitate, se poate oricând să baţi echipe mai bune decât tine, dar aici trebuie să intervină Hizo, care trebuie neapărat să gândescă un pic mai mult tactic următoarele partide.
De spus nu sunt multe, decât că toate cele trei echipe au şanse reale să treacă de grupe şi să joace în primăvara europeană. Rămâne de văzut cine va reuşi acest lucru!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu