Meniu

sâmbătă, 25 februarie 2012

Milan-Juventus 1-1

Cel mai important meci al returului din Serie A s-a disputat în etapa a 25-a între Milan şi Juventus. Massimiliano Allegri a optat pentru obişnuita formulă 4-3-1-2,  cu Abbiati - Antonini, Thiago Silva, Mexes, Abate - Nocerino, van Bommel, Emanuelson - Muntari - Pato, Robinho. Antonio Conte i-a trimis pe Buffon - Barzagli, Bonucci, Chiellini - Lichtstenier, Pirlo, Vidal, Marchisio, Estigarribia - Quagliarella, Borriello, într-un sistem 3-5-2, tot mai folosit de fosta mare glorie torineză.

Alessandro Matri aduce un egal nesperat şi, poate, nemeritat pentru Juventus.


Desfăşurarea meciului

Juventus a început o idee mai bine, dar s-a stins repede, pe fondul jocului extrem de sigur al lui Milan, care a urmat la cârma jocului, cu toate că nici trupa lui Allegri nu a avut vreo mare şansă. După cum s-a putut vedea, cele două trupe au pus accent pe faza defensivă şi au aşteptat greşeala adversă, care a venit din partea lui Bonucci. Fundaşul de naţională al Italiei a greşit impardonabil cu o pasă neglijentă, pe care a recuperat-o Robinho, brazilianul i-a pasat-o lui Nocerino care a şutat, iar acelaşi Bonucci a deviat mingea în poartă (14'). În continuare diavolul milanez a dominat tactic şi a stat în jumătatea adversă, cei doi atacanţi ai lui Juventus nefiind în stare să ţină de minge. Minutul 24 a adus o fază extrem de controversată, cu o greşeală strigătoare la cer a arbitrului, care n-a validat golul lui Muntari cu toate că mingea intrase cam un metru în poartă. Până la pauză, Robinho a mai avut câteva acţiuni şi a fost echipa mai bună, mai completă, mai agresivă, da, cu toate acestea nu s-a mai marcat, iar Antonio Conte trebuia să schimbe ceva dacă vroia să nu piardă. 

Repriza secundă a început cu introducerea lui Pepe în locul lui Estigarribia, care nu a avut o prestaţie bună, de altfel toată echipa oaspete jucând slab. Mai mult, Antonio Conte a schimbat sistemul şi a revenit la un mult mai util şi mai bun 4-3-3. Cu toate acestea, Milan a avut o mare ratare, prin van Bommel, astfel că antrenorul lui Juventus a mai făcut o schimbare, anume Vucinic-Boriello (57'). Dar încă o dată bianconeri nu au contat în atac, iar Matri a fost aruncat în luotp în locul lui Quagliarella, care tocmai ratase incredibil, singur cu Abbiati (70'). Massimiliano Allegri a schimbat şi el, defensiv, cu Ambrosini în locul lui Emanuelson, pentru a închide definitiv jocul. Surprinzător sau nu, Juventus a început să-şi creeze ocazii, datorită poftei de joc a lui Matri, care a marcat, dar golul i-a fost anulat pentru offside (80'), însă nu a aşteptat mult pţnă să-şi treacă numele pe lista marcatorilor (84'), în urma unei centrări ale lui Simone Pepe. Finalul de meci a adus eliminarea lui Vidal, nemeritată, şi forcingul final al gazdelor, care n-au reuşit să-şi adjudece victoria, iar meciul s-a terminat 1-1.

După acel meci contra lui Napoli, în care Juventus a revenit incredibil, lui Antonio Conte îi mai trece odată glonţul pe la ureche, dar schimbările inspirate l-au scos încă o dată, noi intraţi, Pepe şi Matri, colaborând la faza golului egalizator, o reuşită care menţine pe Juventus cu şanse reale în lutpa pentru titlu. Milan scapă o victorie pe care s-ar putea să o regrete la finalul sezonului, nu doar pentru cele trei puncte pe care nu le-a putut lua, ci şi pentru ascendentul moral pe care nu îl obţine.

joi, 23 februarie 2012

Twente-Steaua 1-0

Returul şaisprezecimilor de finală a Europa League a adus duelul dintre Twente şi Steaua, după ce în tur batavii au reuşit o victorie în deplasare la limită, fără gol primit, un rezultat care le dă clar prima şansă. Steve McClaren a început cu aceeaşi echipă pe care a folosit-o săptămâna trecută, cu Mihailov - Cornelisse, Wisgerhof, Douglas, Rosales - Janssen, Brama, Fer - Chadli, De Jong, Ola John. Ilie Stan în schimb a făcut o serie de schimbări întrucât au revenit după suspendări sau accidentări jucători de bază, astfel că titularii au fost Tătăruşanu - Martinovici, Chiricheş, Geraldo, Latovlevici - Prepeliţă, Bourceanu, Brandan, Cr. Tănase - Tatu, Rusescu, într-un sistem 4-4-2. 

Cam acesta a fost raportul de forţe, cel puţin din punct de vedere tactic.


Desfăşurarea meciului
 
Steaua a început iarăşi în atac, cu un pressing extrem de avansat, surprinzându-i pe olanezi, care nu se aşteptau să fie la ei acasă înghesuiţi în propria jumătate. Cu toate acestea, oaspeţii nu au avut vreo şansă importantă de gol, ci doar faze de atac. A urmat temporizarea jocului din partea lui Twente, iar mingea a trecut rapid de la o echipă la cealaltă, niciuna părând să fie capabilă să marcheze, poate doar printr-o greşeală a adversarului, care a venit. Din păcate, pentru stelişti, Tătăruşanu a bâlbâit o minge, care a ajuns la Chadli, iar marocanul a marcat cu poarta goală (27'). Apoi meciul s-a tensionat, jucători de la ambele echipe primind cartonaş galben, pentru faulturi dure, iar din punct de vedere al jocului şi a calităţii acestuia atât Steaua cât şi Twente au părut să încetinească motoarele. Olandezii au fost mulţumiţi de rezultat şi nu au mai forţat, pe când ai noştri s-au resemnat oarecum şi nu s-au mai putut ridica la nivelul prestaţiei din prima jumătate de oră. 

Partea a doua a început cu intrarea lui Florin Costea în locul lui Prepeliţă care nu a avut o prestaţie foarte bună, ci mai degrabă ştearsă, fără mari greşeli, dar lipsită de realizări personale, faţă de meciul tur, în care a greşit decisiv la golul lui John. Încă din start Steaua a atacat, dar la fel de haotic şi fără orizont cum a făcut-o în prima parte. În acest fel de joc a intrat şi Twente care nu a mai riscat nimic şi a degajat toate mingile dincolo de mijlocul terenului pentru a nu se complica, ţinând atacanţii sus, în tentativa de a-i ţine pe fundaşii Stelei departe de poarta lui Mihailov. McClaren a mutat apoi, Bajrami în locul lui John, pentru un plus de experienţă, apoi Nikolic i-a luat locul lui Tatu, pentru eventualele centrări care nu prea au venit. Ilie Stan a riscat şi mai mult, nemaiavând nimic de pierdut, şi l-a introdus pe Mihai Costea în locul lui Brandan (75'), dar un pic prea târziu pentru a mai spera la calificare.

Meciul s-a terminat 1-0, acelaşi scor ca şi în tur, iar Twente se califică mai departe în urma unor prestaţii economicoase, dar de la care a ştiut ce vrea. Steaua pare lipsită de orizont, aleargă mult, dar fără rost, şi nu merita să se califice mai departe pentru că dorinţa trebuie dublată de valoare individuală şi, cel mai important, colectivă.

sâmbătă, 18 februarie 2012

Sunderland-Arsenal 2-0

Turul 5 al FA Cup a adus duelul dintre Sunderland şi Arsenal, două echipe aflate în momente diferite, cu gazdele care sunt în revenire de formă, după o primă jumătaon, şi oaspeţii care nu sunt într-o pasă tocmai bună. Martin O'Neill a jucat într-un sistem 4-4-2, cu Mignolet- Bardsley, O'Shea, Turner, Richardson- Larsson, Gardner, Cattermole, Colback- McClean, Sessegnon. Arsene Wenger a uzat de un 4-3-3, cu Fabianski- Sagna, Djourou, Vermaelen, Coquelin- Arteta, Song, Ramsey- Oxlade-Chamberlain, Gervinho, Van Persie.

Sessegnon a făcut un meci mare, spre deosebire de Sagna, care a jucat modest.




Desfăşurarea meciului


Partida a început alert, iar Arsenal îşi trecea în cont prima ratare după doar 6 minute, atunci când lovitura liberă executată de Arteta a trecut puţin pe lângă. A urmat accidentarea lui Coquelin, iar Arsene Wenger pare blestemat de accidentările dese ale fundaşilor, astfel că Squillaci a intrat în teren (10'). Sunderland a intrat în jco şi a presat, dar Fabianski a fost la post. Van Persie s-a remarcat cu o serie de acţiuni, dar căpitanul tunar nu a reuşit să deblocheze apărarea adversă şi nici colegii lui. Primul cartonaş galben a coincis şi cu primul gol, Djourou fiind penalizat pentru un fault la Gardner, Larsson executând lovitura, iar Richardson deviind-o în plasă (40'). Sunderland intra astfel cu avantaj la cabine, iar Arsenal era la 45 de minute de eliminarea din FA Cup.   

Partea secundă a început cu aceeaşi lipsă de idei a tunarilor, care nu au reuşit să-şi creeze ocazii de gol datorită tacticii agresive gîndite de Martin O'Neill, care nu le-a lăsat timp şi spaţiu lui van Persie şi compania. Arsene Wenger a mutat ofensiv, nemaiavând nimic de pierdut, şi i-a trimis pe Walcott şi Rosicky în locurile lui Squillaci şi Ramsey, cel din urmă fiind uşor accidentat, pe cînd primul greşind la gol şi făcând încă un meci slab (53'). Noii intraţi nu şi-au pus amprenta pozitiv, ci au avut prestaţii modeste, iar Arsenal continua cu jocul de pase de la mijlocul terenului, dar nu s-a putut apropia de poarta lui Mingolet. Ba mai mult, Sunderland a fost periculoasă pe contraatac, iar în minutul 78 şi-a dublat avantajul, împotriva cursului jocului, în urma cursei lui Sessegnon, care s-a debarasat de Arteta, apoi i-a pasat lui Larsson, care a trims în bară, de acolo mingea l-a lovit pe Oxlade Chamberlain şi a intrat în poartă. 

Seria rezultatelor proaste continuă pentru Arsenal, care şi-a pierdut de mult elementul surpriză pe care îl avea în trecut şi în câteva partide chiar şi în acest sezon. Echipa se bazează mult prea mult pe van Persie, iar când olandezul are o prestaţie mai slabă Arsenal pare incapabilă să marcheze, aspect coroborat cu o defensivă fragilă, atât din punct de vedere al accidentărilor, cât şi al valorii fundaşilor, toate acestea duc şi au dus la înfrângerile din ultimele meciuri.

vineri, 17 februarie 2012

Steaua-Twente 0-1

Meciul de pe Arena Naţională dintre Steaua şi Twente, din şaisprezecimile Europa League, a adus încă o dezamăgire pentu iubitorii fotbalului autohton. Ilie Stan a început cu Tătăruşanu- Dănănae, Chiricheş, Geraldo, Brandan- Rusescu, Prepeliţă, Bicfalvi, Tănase- Nikolic, Tatu, după cum era mult vehiculat şi aşteptat. Steve McClaren a folosit sistemul 4-3-3, cu Mihaylov- Cornelisse, Wisgerhof, Rosales, Douglas- Brama, Fer, Janssen- Chadli, De Jong, Ola John.


Desfăşurarea meciului

Steaua a făcut pressing sus prin cei doi atacanţi care, pe rând, au urcat, iar Twente a fost nevoită să joace cu mingi lungi, ceea ce nu le-a convenit. În continuare, gazdele au presat, iar Rusescu a expediat un şut bun, intrat fiind în centru, cu piciorul stâng. Dănănae a fost primul avertizat, la un fault pe tibia lui De Jong (15'). Au urmat faze la ambele porţi, protagoniştii fiind Rusescu, Tatu, respectiv, Fer, Chadli. Apoi Tatu a căzut în careu, dar prea uşor, fază urmată de ocazia mare a lui Nikolic, care s-a aflat cu mingea în careu, dar a şutat defectuos pe lângă poartă. Până la pauză, cele două echipe au pasat mingea la mijlocul terenului şi nu au mai reuşit faze notabile, iar de remacat la stelişti este apetitul ofensiv cu care joacă, dar umbrit de defensiva fragilă, care la fiecare atac al adversarilor dă senzaţia că va claca. 

Ilie Stan a înţeles că Dănănae nu mai poate duce încă o repriză, asta şi pentru că fusese deja avertizat, aşa că l-a schimbat cu Martinovic, iar mitanul secund începea. Minutul 52 a adus primul gol, la o gravă eroare a lui Prepeliţă, care a luftat, mingea a ajuns la Ola John, care l-a lobat frumos pe Tătăruşanu. În continuare bucureştenii nu au mai prestat acelaşi joc bun din prima parte, deziluzionaţi fiind de golul primit, astfel că Ilie Stan a mai recurs la o mutare, Florin Costea luându-i locul lui Prepeliţă (66'), iar peste 10 minute, care au fost parcă mai alerte, a intrat şi Mihai Costea în locul lui Nikolic, muntenegreanul fiind mână moartă tot meciul. Ultimul sfert de oră a fost dominat tactic de olandezi, care au lăsat mijlocul steliştilor şi s-au apărat pe două linii pentru a conserva acest avantaj minim, dar extrem de important, care aproape îi califică mai departe.

Dacă până recent Steaua nu era bună pe benzi, acum axul central a părut mai fragil, poate şi din cauza absenţelor de acolo, unde Prepeliţă şi Bicfalvi sunt variantele de rezervă ale lui Brandan şi Bourceanu. Meciul se termină 0-1, iar Steaua speră să facă un meci mai bun în retur, sperând că oameni importanţi vor reveni în primul 11. Nikolic nu mai trebuie să fie titular, iar Dănănae, chiar dacă nu este în cea mai bună formă tactică şi mai ales fizică ar trebui să fie în continuare titular, mai ales pentru că Steaua va trebui să joace combinativ pentru a marca.

joi, 16 februarie 2012

Ajax Amsterdam-Manchester United 0-2

Unul dintre cele mai interesante dueluri din această fază a Europa League a fost cel dintre Ajax Amsterdam şi Manchester United. Frank de Boer a jucat cu clasicul, pentru echiepe olandeze, 4-3-3, cu Vermeer- Anita, Alderweireld, Vertonghen, Koppers- De Jong, Aissati, Eriksen- Ozbiliz, Bulykin, Sulejmani. Sir Alex Ferguson a folosit mulţi dintre titulari, fiind conştient că va avea un meci dificil, şi a început cu De Gea- Jones, Ferdinand, Evans, Fabio- Nani, Carrick, Cleverley, Young- Rooney, Hernandez, într-un sistem 4-4-2.


Desfăşurarea meciului

Începutul a fost unul lent, niciuna dintre echipe nedând impresia că va forţa calificarea încă din tur, de altfel fiind extrem de greu pentru ambele, întrucât reprezintă două formaţii experimentate, cu pedigree european. United a avut din start un plus, cu o posesie şi o circulaţie mai bune ale balonului, dar Ajax a presat cu atacanţii şi s-a apărat organizat, câteodată şi pe două linii. Apoi lăncieriii au egalizat raportul de forţe, iar ocaziile au fost de ambele părţi. United a jucat mai mult direct spre poartă, pe când olandezii au încercat un joc de posesie, cu un progresie a balonului, dar nu au reuşit-o prea bine din cauză că au greşit destule pase. Minutul 32 a adus prima mare ocazie a meciului, în urma şutului decarului De Jong parat greu de De Gea. Au urmat câteva minute de pressing în careul englezilor, dar Ajax nu a concretizat momentul bun prin care a trecut. Ultima fază a reprizei a adus o fază extrem de controversată, la căderea lui Sulejmani în careu, atacat de Ferdinand, acţiune la care ar fi trebuit să acorde penalty, dar nu a făcut-o.

United a început în forţă partea a doua, cu un şut bun al lui Nani, dar parat de Vermeer. A continuat în aceeaşi manieră, cu multe centrări în careu, iar la o astfel de fază Ashley Young a preluat, a driblat şi a marcat (59'), ca apoi Scholes să-l înlocuiască pe Cleverley, acesta fiind mult mai experimentat şi putând să-şi ajute echipa să închidă jocul. Iar asta a şi făcut, United a ţinut de rezultat, Ajax nefiind capabilă să fie periculoasă. Spre final s-a făcut 2-0, la golul lui Hernandez (81'), oarecum împotriva cursului jocului, dar meritat, pentru că trupa lui Ferguson a jucat impecabil din punct de vedere tactic.


Manchester se impune de o manieră categorică într-un meci de uzură în care nu a strălucit, dar a ştiut să temporizeze jocul şi a forţat atunci când a trebuit. Ajax este o echipă prea tânără şi lipsită de experienţă ca să poată să pună probleme unei echipe de calibrul diavolilor, chiar dacă are individualităţi cum ar fi Eriksen care, domnule comentator de la Dolce Sport, nu este olandez, ci danez, sau Sulejmani.

Pariul zilei, 16 februarie.


Seara EUROPA LEAGUE. este plină de dueluri între echipe extrem de valoroase, iar forma de moment va fi esenţială.

1. Victoria Plezn – Shalke 04
Nemţii sunt oarecum favoriţi în acest meci, chiar dacă joacă în deplasare, fiindcă au de partea lor experienţa şi valoarea individuală, dar nu trebuie neapărat să câştige, ci şi un egal le-ar fi favorabil în vederea manşei retur.
Pronostic: X2, cota 1,29

2. Trabzonspor – PSV
PSV conduce Eredivisie, pe când Trabzon se află în cea mai buna formă și chiar dacă partida are loc în infernul unui stadion turcesc, unde fanii sunt renumiți pentru atmosfera creată, PSV are o șansă bună să plece neînvinsa.
Pronostic: X2, cota 1,37

3. Ajax – Manchester United
Manchester se deplasează în Olanda pentru a da piept cu Ajax, o echipă super ofensivă, dar destul de neexperimentată. Meciul va fi unul spectaculos, cu probabilitatea mare ca ambele echipe să marcheze. Favorita la calificare este trupa lui Ferguson, însă în tur se poate întâmpla orice.
Pronostic: ambele echipe înscriu, cota 1,70

4. FC Porto – Manchester City
Unul dintre cele mai frumoase și așteptate meciuri din această fază a competiției se va disputa pe Stadio Dragao, între FC Porto și Manchester City. Partida aduce față în față două echipe cu super jucători, unul dintre dueluri fiind cel dintre Hulk și Aguero, iar meciul va fi cu siguranță unul pe masură.
Pronostic: Manchester City înscrie, cota 1,30

5. Stoke City – Valencia
Valencia este într-o formă bună și are experienta să treacă de Stoke, dar englezii au de partea lor forța de grup și avantajul unui campionat sensibil mai puternic decât Primera, dar totuși liliecii pleacă favoriți și au șanse să bune să-și impună stilul de joc împotriva echipei lui Tony Pulis.
Pronostic: X2, cota 1,40

6. Lazio – Atletico Madrid
Alt meci tare, altă echipa spaniola. Atletico Madrid joacă pe Stadio Olimpico, împotriva celor de la Lazio, iar coincidenţa face ca ambele echipe să se bazeze pe super atacanţi, deci ne aşteaptă un meci spectaculos, cu o probabilitate mare să se înscrie un număr considerabil de goluri.
Pronostic: ambele echipe înscriu, cota 1,50 

7. Lokomotiv Moscova – Athletic Bilbao
Bascii de la Bilbao se deplasează în Rusia pentru întâlnirea cu Lokomotiv Moscova. Spaniolii vor avea probleme cu temperatura foarte scazută, de aceea, cel puţin pentru această partidă, Lokomotiv pare a avea din start un avantaj.
Pronostic: Lokomotiv înscrie, cota 1,25

8. Legia Varsovia – Sportig Lisbona
Sporting Lisabona, locul 4 din Portugalia, va juca returul acasă, astfel că are ca obiectiv clar să nu piardă în Polonia, însă Legia este o echipa a pus și pune în continuare probleme.
Pronostic: Sporting înscrie, cota 1.25

9. Udinese – PAOK
 
Duelul echipelor care au în lot români, Torje, respectiv Lazăr şi Boloni, Udinese şi PAOK pare un duel ciudat, în urma căruia se poate califica oricare dintre combatante. Udinese, în afară de avantajul terenului propriu, are de partea sa faptul că joacă într-un campionat mult mai bine cotat şi valoarea individuală mai mare a jucătorilor, Antonio Di Natale fiind principala gură de foc a peninsularilor.
Pronostic: Udinese castiga, cota 1.65

10. STEAUA BUCURESTI - F.C. TWENTE

Meciul zilei cel puţin pentru noi, românii, este Steaua - Twente. Roş-albaştrii vor juca cu 50.000 de suporteri în spate, pe Arena Naţională. Pe hârtie, echipa olandeză pleacă favorită, însa în teren s-ar putea ca altfel să stea lucrurile. Elevii lui Ilie Stan vor avea de partea lor tribunele şi acest lucru pare să-i motiveze foarte tare şi îndrăznesc să spun că sunt avantajaţi şi de pedigree-ul european, superior celor de la Twente.

Pronosticuri:

1. Steaua marchează, cota 1,35

2. Rezultat la pauză, 1x cota 1.29

3. Rezultat la final, 1x cota 1,52

4. Total goluri 2+, cota 1,22

5. Raul Rusescu înscrie, cota 2.30*

miercuri, 15 februarie 2012

Parma-Juventus 0-0

Restanţa etapei a 21-a din Serie A dintre Parma şi Juventus s-a jucat la mijlocul săptâmănii, în zi de Champions League. Relativ noul antrenor al gazdelor, Roberto Donadoni, a început cu o formulă 3-6-1, titularii fiind Pavarini- Zaccardo, Ferrario, Lucarelli- Biabiany, Morrone, Mariga, Valiani, Modesto, Giovinco- Floccari. Antonio Conte a folosit formula 3-5-2, tot mai des folosită, cu Buffon- Barzagli, Bonucci, Chiellini- Lichtsteiner, Vidal, Pirlo, Marchisio, Estigarribia- Vucinic, Matri.

Antonio Conte nu poate debloca apărările echipelor mici.

Desfăşurarea meciului

Juventus a fost echipa care a început mai bine, iar Chiellini a trimis mingea în bară în urma unei lovituri libere executate de Pirlo când nu trecuseră nici patru minute de la începerea meciului. Bianconeri îşi anunţau intenţiile clare de a câştiga partida, după ce în etapa precedentă pierduseră două puncte extrem de precţioase acasă împotriva Sienei. Nu a trecut mult timp şi Vucinic a scăpat singur pe contraatac, dar a pierdut un tempo şi a fost ajuns de fundaşii adverşi, ca apoi meciul să se răcească, mingea stând mai mult la mijlocul terenului. Aproximativ 10 minute nu s-a mai jucat, aşadar, nimic, dar apoi torinezii au reînceput să-şi creeze ocazii, printre care o lovitură liberă extrem de periculoasă a lui Pirlo şi un şut slab al lui Vucinic, dar dintr-o poziţie extrem de favorabilă. Spre finalul reprizei, cele două echipe nu au mai forţat, dar au avut câteva acţiuni ofensive, şi putem spune că a fost o primă parte cu oscilaţii în joc, nicio trupă neputându-şi menţine nivelul ridicat. 

Mitanul secund a început fulminant, cu Giovinco care a avut o şansă bună, dar Buffon a scos în corner, iar apoi Parma a continuat câteva minute să preseze la poarta juventină. În continuare echipa lui Antonio Conte şi-a reluat dominarea şi jocul de posesie, dar a părut incapabilă să găsească desprinderea pe tabelă, lipsindu-i viteza în execuţii. Musacci a intrat în locul lui Valiani, iar Giaccherini în locul lui Estigarribia, două mutări post pe post menite să revigoreze cele două părţi, dar nu a fost aşa, meciul fiind în continuare unul tern, fără ruperi de ritm, astfel că atât Antonio Conte cât şi Roberto Donadoni au mai recurs la câte o modificare, Quagliarella în locul lui Matri, respectiv Jonathan în locul lui Biabiany (69'). După puţin timp Giovinco a căzut în careu şi a cerut un penalty, dar arbitrul nu l-a acordat, iar în continuare Juventus a presat şi a avut ocazii multe, dar nu foarte periculoase. Ultimele 10 minute au aparţinut aproape în totalitate oaspeţilor, care au ratat singur cu portarul prin Giaccherini (84'), apoi a intrat şi Caceres în locul lui Lichtsteiner, dar meciul s-a terminat la egalitate, 0-0.

Dacă etapa trecută coşmarul lui Juventus s-a numit Pegolo, acum este Pavarini, un alt portar care a făcut un meci mare împotriva Bătrânei Doamne. Partida, aşadar, se încheie cu un scor alb, iar Antonio Conte trebuie să regândească tactica echipei sale dacă vrea să aibă o rată mai bună de goluri înscrise.