Udinese-Arsenal 1-2

Returul playoff-ului pentru accederea în grupele UEFA Champions League a readus faţă în faţă pe Udinese şi Arsenal. Guidolin a ales o fomulă mai ofensivă decât cea folosită în tur, respectiv 4-4-1-1, cu Handanovic- Ekstrand, Benatia, Danilo, Neuton- Isla, Badu, Asamoah, Armero- Pinzi- Di Natale. Wenger a optat pentru o formaţie mai defensivă, asemănătoare, ca aşezare a jucătorilor în teren, celei folosite în sezonul trecut. Francezul i-a ales ca titulari pe Szczesny- Jenkinson, Djourou, Vermaelen, Sagna- Song, Frimpong- Walcott, Ramsey, Gervinho- van Persie, într-un sistem 4-2-3-1.

Desfăşurarea meciului

Partida a început cu ocazii de o parte şi de cealaltă, cu un joc deschis, pe contre, în care spaţiile mari au existat în majoritatea timpului. Di Natale a fost un ghimpe în coasta londonezilor, iar incisivitatea lui s-a concretizat în gol în minutul 39, când a reluat impecabil, cu capul, o centrare a lui Pinzi. Udinese începea să spere, datorită rezultatului înregistrat, dar mai ales jocului fără perspective al lui Arsenal. Golgheterul ultimelor două ediţii ale campionatului italian părea capabil să-şi ducă echipa în grupe, dar Wenger nu a fost de acord.

La pauză, managerul francez a mutat ofensiv; Rosicky a intrat în locul lui Frimpong. Repriza a doua a adus o egalare rapidă, prin van Persie, după o cursă solitară a lui Gervinho. Apoi Udinese a ratat un penalty, surprinzător, dacă vedem că executant a fost Di Natale, iar meciul se îndrepta spre calificarea oarecum aşteptată a tunarilor. Walcott a închis tabela, la 2-1, după o pasă filtrantă de mare calitate.

 

Meciul a fost dictat de oaspeţi, chiar dacă nu aceasta este o primă impresie. Posesia şi stilul deschis pe care l-au impus arată, totuşi, acest lucru, de altfel normal, fiind echipa mult mai experimentată şi mai valoroasă. Totuşi, Arsenal a trăit periculos, Udinese fiind echipa care a ratat mai mult, dar calificarea lui Arsenal meritată. Wenger a simţit momentul prielnic pentru a schimba tactic, iar Udinese s-a bazat prea mult pe Di Natale. O echipă cu pretenţii nu are voie să-şi pună toate speranţele într-un singur jucător, pentru că este citită uşor, dar şi pentru că o eventuală accidentare al acestuia ar transforma-o într-o formaţie de pluton, lucru de neacceptat la un astfel de nivel!