Prima semifinala din UEFA Champions League le-a adus fata in fata pe Shaltke 04 si Manchester United, un duel disproportionat, daca stam sa analizam istoria celor doua formatii. Dar nu numai din punct de vedere statistic lupta a fost inegala, ci si in teren, pentru ca doar englezii au contat, chiar daca au jucat in deplasare.
Ambele echipe au avut o asezare 4-4-2; nemtii cu Neuer-Uchida, Metzelder, Papadopoulos, Sarpei- Farfan, Baumjohan, Matip, Jurado- Raul, Edu, iar diavolii rosii cu van der Saar- Fabio, Vidic, Ferdinand, Evra- Valencia, Carrick, Giggs, Park- Hernandez, Rooney.
Desfasurarea meciului
Englezii, inca din start, au fortat deschiderea scorului, doar interventiile de generic a lui Neuer facand ca poarta sa ramana intacta pana la pauza, germanul salvand suturile lui Hernandez, in situatie de singur cu portarul. Asadar, Shalke s-a aparat, mizand pe contraatac, avand jucatori de viteza, printre care ii remarcam pe Farfan sau Jurado.
Partea a doua nu a adus mari schimbari in planul tehnico-tactic a celor doua echipe, iar in minutele 67 si 69 Giggs si Rooney au concretizat aceasta dominare, prin doua goluri asemanatoare, dupa ce au scapat singuri cu Neuer, care n-a mai avut ce face.
Din moment ce doar o echipa contat, merita sa vorbim despre tactica abordata de Manchester United si de ce cu un joc nu foarte placut ochiului reuseste sa se impuna de atatea ori. In primul rand, relatiile de joc pe care le au intre ei jucatorii survine in urma multor si multor antrenamente in care Ferguson lucreaza cu fiecare si ii explica ce doreste de la el. Calitativ, aceasta relatie formata se poate compara cu cea dintre jucatorii Barcelonei, chiar daca cele doua echipe practica stiluri total diferite. Mai departe, este de mentionat faptul ca mijlocasii laterali stau foarte aproape de tusa , in asteptarea unor pase lungi in diagonala din partea unuia dintre cei doi mijlocasi centrali; in cazul in care unul dintre atacanti vine la primit in tusa, mijlocasul lateral de pe acea parte intra in centru pentru ai face loc varfului si astfel nu se impiedica unul pe altul, ci din potriva, se arata la pasa. Astfel, aceasta miscare continua bulverseaza adversarul, care nu mai stie pe cine trebuie sa marcheze si unde trebuie sa se pozitioneze, fiind mereu surprins de urcarile si schimbarile de posturi pe care la efectueaza englezii.
Sper ca m-am facut inteles, chiar daca poate nu spun o noutate pentru unii, dar ce face Alex Ferguson, de atatia ani, este fenomenal si merita amintit si laudat de ficare data, chiar daca esti sau nu fan Manchester United. In plus, metamorfoza lui Giggs este ceva ce rar ne este dat sa vedem; un jucator la 37 de ani sa fie atat de constant, dar si de versatil, nu se intampla prea des.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu