Finala Champions League a adus fata in fata doua echipe care o mai jucasera cu doar doua sezoane inainte, dar de atunci s-au schimbat raporturile de forta; daca in 2009 toti o dadeau pe United castigatoare, acum Barcelona parea sa aiba prima sansa, datorita fotbalului total pe care il practica. Guardiola a inceput in sistemul de joc obisnuit de sezoane bune incoace, respectiv 4-3-3, cu Valdes- Alves, Pique, Mascherano, Abidal- Busquets, Iniesta, Xavi- Messi, Villa, Pedro; Sir Alex Ferguson a folosit formula 4-4-1-1, cu van der Saar- Fabio, Vidic, Ferdinand, Evra- Valencia, Carrick, Giggs, Park- Rooney- Hernandez.
Desfasurarea meciului
Cu Puyol usor accidentat, Guardiola a ales varianta Mascherano, care pare tot mai bun pe postul de fundas central. De cealalta parte, Ferguson l-a preferat pe Park in locul lui Nani pentru ca este un jucator de travaliu, care face ambele faze foarte bine, portughezul fiind un jucator pur ofensiv; pe postul de fundas dreapta Fabio a castigat lupta pentru titularizare, in dauna lui O'Shea sau Rafael.
Partida a inceput neasteptat, cu Manchester United foarte sus, nelasandu-si adversarul sa-si desfasoare jocul obisnuit de pase, dar dupa doar zece minute Barcelona a reusit sa impinga jocul spre jumatatea adversa. Englezii s-au vazut nevoiti sa se retraga, doar Hernandez ramanand in permanenta sus; aceasta dominare catalana a adus rezutlate, in minutul 27, cand Xavi l-a gasit, cu o pasa de geniu, pe Pedro, care nu a ratat. Rooney, singurul in stare sa tina piept spaniolilor, a adus egalarea in minutul 34, dupa un presupus offside la Giggs, si astfel s-a intrat la cabine cu scorul de 1-1.
Repriza a doua a continuat in aceeasi maniera, Barcelona fiind la carma jocului si mai vizibil, iar Messi, in minutul 53, dupa o grava eroare a lui van der Saar, a marcat golul descatusarii. Apoi catalanii au reluat jocul de pase, fara greseala; Ferguson l-a introdus pe Nani in locul lui Fabio, in minutul 69, dar nu a mai contat, pentru ca, un minut mai tarziu, Villa a inscris un gol superb, ca pe Playstation.
Un meci fara istoric, in care Barcelona a fost clar echipa mai buna, avand precizia, constanţa, explozia si increderea. Diferenta prea mare de valoarea dintre jucatorii celor doua echipe nu a putut fi compensata de experienta superioara a lui Ferguson; acest lucru s-a vazut prin simplul fapt ca cerintele tactice date de scotian nu au putut fi puse in aplicare de elevii sai, in afara poate de Rooney, Vidic si Ferdinand, care s-au ridicat la nivelui Barcelonei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu