Arsenal-Norwich 3-3

Etapa a 37-a din Premier League era hotărâtoare pentru Arsenal, întrucât, ca să fie sigură de locul 3 în clasament, trebuia să învingă pe Norwich, o echipă incomodă şi care venea pe Emirates fără presiune, fiind salvată de la retrogradare şi neavând vreo şansă la locuri de cupe europene. Arsene Wenger avea mulţi accidentaţi, dar a reuşit să trimită un prim unprezece de calitate, cu Szczesny - Sagna, Koscielny, Vermaelen, Gibbs - Ramsey, Song, Gervinho, Rosicky, Benayoun - van Persie, în acelaşi sistem cu cinci mijlocaşi şi un vârf extrem de mobil, în persoana celui mai bun jucător al acestui campionat. De cealaltă parte, Paul Lambert a recurs la sistemul 4-4-2, cu Ruddy - Naughton, Ryan Bennett, Martin, Lappin - Johnson, Howson, Elliott Bennett, Hoolahan - Jackson, Holt.

Desfăşurarea meciului

Arsenal a început în forţă  şi a atacat încă din primul minut, atunci când Benayoun a deschis scorul, în urma unei execuţii de senzaţie, un şut a la Del Piero, rist interior la vinclu. Norwich nu s-a dat bătută şi a jucat ce ştie mai bine, totul pe forţa fizică, cu multe mingi lungi şi centrări în careu, la care se adaugă o apărare compactă. Stilul acesta a dat roade, iar oaspeţii au egalat, prin Hoolahan (12'), cu largul concurs al lui Szczesny, care a greşit impardonabil. Coşmarul a continuat pentru tunari, care nu au reuşit să-şi impună jocul şi s-au văzut cedând iniţiativa, iar Holt a marcat pentru 1-2, în minutul 27, ajutat de devierea lui Gibbs, care a făcut ca mingea să-l lobeze pe portar. A urmat accidentarea lui Sagna şi se părea că nu este ziua lui Arsene, care a fost nevoit să-l introducă pe Coquelin (33'). Până la pauză, niciuna dintre formaţii nu şi-a mai creat ocazii, iar nici partea secundă nu a început prea bine, pentru că Norwich era mulţumită cu acest rezultat, iar Arenal părea incapabilă să facă diferenţa. Totuşi, meciul a avut ritm, iar contraatacurile ambelor trupe au dus la o serie de ocazii, cele mai mari în contul gazdelor, care nu au izbutit să introducă mingea în plasă. Wenger a schimbat ofensiv, nemaiavând nimic de pierdut, şi l-a introdus pe Oxlade în locul lui Ramsey, în speranţa că suflul tânărului mijlocaş îi va revigora pe colegii lui. A urmat o nouă ratare a lui van Persie, care părea într-o scădere evidentă de formă şi contestatarii puteau afirma că nu este un jucător pe atât de constant, însă olandezul, prin ce a făcut pe final de meci, ţinea să arate contrariul.

Astfel, când mai erau aproximativ 20 de minute până la final, Chamakh a intrat în locul lui Benayoun, cu toate că se ştie că marocanul se simte bine doar atunci când este titular. Cu toate acestea, a creat o mai mare densitate în careul lui Norwich, şi, împotriva sorţii, putem spune, Arsenal a egalat, meritat, prin van Persie, care a primit o pasă fabuloasă de la Song (72') şi l-a executat pe Ruddy. Au urmat momente tensionate, care l-au avut în prim-plan pe acelaşi camerunez, enervat de tragerile de timp ale adversarilor. Însă van Persie a reuşit dubla, iar golul acesta, de 3-2, era unul foarte important, întrucât putea asigura într-o proporţie mare locul 3. Totuși, urmau 10 minute de foc, în care oaspeţii puteau oricând egala şi au făcut-o, prin Morison (85'), în faţa unei apărari inexistente, iar londonezii relau atacurile, disperate de această dată. Câteva minute mai târziu van Persie a cerut pe bună dreptate un penalty, dar arbitrul nu a dat nimic, apoi Song a încercat un călcâi incredibil, dar Ruddy a avut un reflex incredibil, iar neșansa era, dacă putem să spunem așa, de partea lui Arsenal.


Meciul s-a terminat la egalitate, iar Arsenal scapă printre degete şansa de a-şi apropia atât de mult râvnitul loc 3. Cu o apărare atât de somnolentă este greu să faci performanţă!